Doar pământul sude toate secretele
Arzinde ca de soare sau reci
E bine când mai trec
Părinții pe la tine
Deoarece tu ești în casa părintească
Ei au fost la o altă aripă
A păsării pe care și-o alesese străbunica
Să o laude amintirilor noastre despre ea
Tata ca de obicei critică în cuvinte moi
Despre Apusul care inspiră tinerii
Să poarte pâlnii pentru a fi în
Barul cel mai la modă
Unde se scrie despre viață
Pe când noi ne amintim doar
Că suntem criticați și avem mereu o floare
În loc de scut fără să știm dacă
Este înfloritoare ca să poată apăra
Tot neamul pe verticală
Pe care spun că suntem obligați să-l creem
Mama tace și ea parcă mai caută sferele
Ca să le țină numărul și să mă poate recunoaște
După fluxul pe care îl știe mai mult pisica
Când toarce în grădină realismul creșterii puilor
Arămiul de pe blana lor ca și mine
Nu mai vor să plece departe
Eu scriu ceva ca de obicei banal cum îmi place
Tata i-amintește că au doi copii de certat
Și parcă norocul venirii lor m-a inspirat