la fereastră plopul cu ramuri golașe,
își spune povestea intens fremătând,
așteaptă mângâierea luminii gingașe,
regretă cu nu mai aude vrăbiile cântând.

vrea blândul soare să îl încălzească,
să simtă seva gliei dulce în rădăcini,
cheamă primăvara să îl înfrunzească,
să nu-l mai încolțească mărăcini.

nu mai vrea furtuna să îl rănească,
setea să-i potolească ploaia de vară,
vrea până la cer ramurile să-i crească,
triluri vesele de mierle să reapară.

vrea liniște și pace bătrânul plop,
vrea nefericirii să îi pună stop.