lumina dă amploare speranței difuză,
viziuni de toamnă rânduiesc în jurnal,
pe portativ așteaptă un cântec pentru muză,
a strecurat în mine un vis saturnal.

jonglez cu cuvintele, universul se amuză,
transform în poezie freamătul carnal,
nu, nu îmi las inima să fie confuză,
vreau să creadă în iubirea cerului paternal.

dansez cu vântul pe-a timpului peluză,
refrenul dragostei nu este ireal,
pe valul speranței plutesc ca o meduză,
am să cred în mine până la final.

nu mă mai afectează lumea ursuză,
optimismul meu albastru este original.