În ale Lui Dumnezeu
ai trecut mereu de la obiectiv la subiectiv!
Iar staulul nașterii tale Maria,
e ca veșnicia.
În arcadele templului refăcut
Și-a împlinit Iisus copilăria.
steaua nașterii Lui, fusese adusă senzitiv la templul din Ierusalim, acum de Iosif și Maria,
de un Paște.
De la bobotează, l-ai urmat,
până la frângerea Lui pentru noi pe cruce.
destinul Lui știindu-l,
ca lună neumbrită, până-n azimut ca soarele ai urcat.
Copilăriei tale monahale îi trebuia
tronul ceresc al Fiului tău
ca împărăteasa lumii a te încununa.
Toți și toate străluceau în coroana copilului tău dumnezeesc.
- copilă am fost, copil Iisus mi-a fost,
corabia vieții, biserica din apa minții evreiești, de acum își va avea un rost.
- ea va fi ca o nouă mamă.
- Fiule Tu vei fi cu însorirea,
eu cu apunerea.
- din gândire eu-mi e,
iar în viață e buricul degetului vostru 8 Dumnezeesc.
așa 8 devine omul bucuria!
- Iisus ce binecuvântează rămâne daru-mi fără preț.
din sfera crucii Lui (+) toți oamenii vor învia!