cum nu poate exista altceva decît moartea
să rezolve toate problemele, greșelile, facturile neplătite
amenzile de circulație și minciunile nevinovate cînd ajungi acasă
tîrziu și n-ai anunțat și nu spui că ai mai stat la un pahar
dai vina pe taximetrist că i s-a spart roata sau ce altceva mai inventezi
ca să nu pară că n-o iubești

în orice caz, realizezi cît de mult suferim pentru un moment în care
vrem să ne pierdem controlul, cînd vrei să accelerezi către apocalipsă
pentru că moartea pare singurul răspuns la toate și de fapt
nici nu te întorci cu taxi acasă, doar mergi pe străzi și speri să vezi
o cîrciumă luminată de lumînări, o biserică adevărată a bețivilor
în care să-ți bei ultima sută și ultimii pași

prizonier în propria dispariție în timp ce lumînările fac streaptease
cu un pahar în față, o țigară în mînă plus credința
că n-o să vezi niciodată lumea, cu siguranță nu pe ferestră
că muzica unui orb e cumva mult mai adîncă decît orice mare
și mai aproape ca stelele,

cînd aprinzi altă țigară fără s-o fi stins pe cea dinainte
oarecum sigur că universul nu rămîne în urma ta și nu mai poți anula
tot ce vine se duce, tot ce vine pe pulă se duce pe pulă
rămîne doar moartea să încheie nota, să schimbe scrumiera
lumînările și-au dat deja rochiile jos și dansează doar din flăcări
și e un abur pe geamuri de parcă ar fi rămas ultima respirație
a unor îngeri care n-au fost primiți înăuntru

dar intră ea, în blănuri și diamante false, te întreabă de ce ești singur
dar nu-i poți spune că așa te-ai născut, nici că cineva te așteaptă
pentru că nimeni nu te așteaptă cu adevărat în afară de moarte
și ea zîmbește în timp ce așteaptă să minți ceva
uite așa mai apare un pahar pe masa ta și un drum al pierzaniei

flori ofilite peste tot ca într-un cimitir închis pentru renovare
doar ea pare vie, sclipește în ochii tăi de parcă ai aprinde iarba cu lupa
și ea dansează pe fum îmbrăcată numai în el, simți
cum viața se acumulează în tine ca ura
ca disprețul pentru tot ce înseamnă lume și lumină și viață
și ea e lumînarea ta și nu știi ce să faci să nu sufli din greșeală în ea

cînd bei și privești și e mai mult decît o sinucidere
cînd te atinge are căldura unui soare care apune în tine
te scuzi, te duci la baie unde ți-o freci frenetic și ejaculezi stele
pui haina pe tine și mergi de nebun pe străzi
ea e în spatele tău ca o fantomă care te urmărește pas cu pas
o să ajungi acasă, nici nu trebuie să plătești, se ocupă ea
plătește mereu, nici nu-și ia bun rămas.