Acum e rândul pietrelor ca să vorbească,
fiindcă gura omului a amuțit,
ca pe Iisus Hristos să Îl vestească,
c-a înviat din morți, și-a biruit,
Să spună pietrele din care-a fost zidit mormântul,
cum au văzut că s-a sculat Cuvântul,
lăsând în urma Lui doar giulgiu-mpachetat pe criptă
și o mireasmă de flori, împânzită,
Iar vestea pietrelor să fie dusă mai departe
de păsări, animale, plante și insecte,
de-a lungul și de-a latul întregii planete,
căci oamenii au încetat a crede-n viața după moarte,

Pământul s-a cutremurat și s-a crăpat
catapeteasma templului s-a rupt,
iar piatra pusă la mormânt
singură în lături s-a dat,
atunci când Dumnezeu a fost ucis și-a înviat