la naștere am rupt tăcerea ca pe un cordon ombilical
și am rămas să trăiesc, hrănindu-mă
singur prin gura cuvintelor mele

am învățat să merg ca un baston
prin lumea orbilor

când m-am oprit
mi-am privit narcisist propria creație
într-un ochi
într-un ochi de apă

...am plecat înaintând
prin propria viață ca un poet
împotriva curentului
căutând sursa inspirației mele

voiam să-ntorc toate cuvintele ce mi-au fost date
și să trăiesc din nou tăcerea
ca pe un ritual de împerechere
cu eternitatea