congestia clepsidrelor


a trăi într-un iluzoriu halo invizibil
străbătând congestia clepsidrelor
în cascada golurilor
îți vor rânji impudice coapse de tubullaria
asaltând vii cadavre de lux;
prin fantele netimpului
răbufnesc apoplexiile viitorului
încercănat de insomnii
umbre sucombă în scorbura nimbului
lauri seci ascund vidul gloriei
peste babelul postmodern

veni-va ziua cea mare din urmă
ispitind în paradisul nonvorbelor
cu cele mai bune intenții
ieșind ca șarpele în drum
cu obrazul tăbăcit de stigmate
de urmele măștilor năpârlite
veni-va ziua ninsorilor de cenușă
peste ochi și timpane
în labirintul genetic nimeni nu scapă

una câte una ca fructele coapte
făpturile cad desprinse sufletele
în iluminate mâinile zeului
înălțate pentru marea lucrare