în labirintul cuvântului


... tot mai singur, mai adânc, târziu
în labirintul cuvântului,
ghemul – eu însumi mă desfășor...
prin bezne zboară constelații de gânduri
și ca într-o deltă de euri,
silabe, consoane și vocale mă risipesc
căutând mereu cuvântul care
tot și toate înglobând, cuprinzând,
precum ochiul de mare în irizate cercuri
în răsfrântele vămile nouă
rotește și soare și lună
și ursele cerului minutare,
în azurul de aripi chemând în lumini neasfințite lumini.
...de tot singur adâncind târziul
caut cuvântul de sub cuvinte,
cuvântul din cuvinte cu vuiet de mare –
întâiul și ultim născut —
cuvântul-tată, cuvântul - mumă,
din care adânci și virgine înțelesuri izvorăsc
în albia limbii –
un ales de graiuri grai,
o sferă de sfere,
o floare de flori,
o inimă de inimi –
har întru har...