agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-21 | |
ai simțit bine clipa mea pe vârful limbii frigea
restul era un tot artificial de purtat sau de aruncat sau de dezbrăcat ca acele fructe din ipsos decorațiuni interioare de duzină nu replay nu, nici azi nu mă pot confesa albă fiind îmi iubesc negrul cu patimă și-l detest totodată de-acolo nebunia urletul impulsurile de foc de-acolo și apoi apoi rămân iarăși singură și arsă și albă damnare să nu pot suporta disonanța dintre melodii ta-ta-ta-ta-ta-ul monoton al zilelor cu tobele crescând patimașe în pielea umbrită a nopții un ritm infernal de fierbinte și uite cum mă tatuez șarpe din coapsa mușcată iluzia din oglindă azi pe cuvinte nu mai dansez în bucătărie papucii de casă de plastic ce balerină pe cine mint cu grație pe cine mai mint azi pirueta casnică desculță unghii încarnate prea adânc în umbre ronțăie pe albă ora mea de confesiune ca din cașcaval un șoarece hait, m-am damblagit lângă mine fierbe ceva bolborosind într-o oală am uitat focul aprins cineva departe foarte departe glăsuiește tic-tac-tic-tac secunde înțelege cumva răspunde zice așa un coșmar de al meu este acela în care văd pe fereastră un oraș perfect, curat, frumos, și în care sunt singur îmi vine să urlu de disperare te cred, îi răspund alb atât de alb încât tac-tic-tac-tic fac parte în parte din ambele emisfere tu vrei o ciorbă de perișoare nici prea mici nici prea mari dorințe rostogol într-o risipă de zarzavat acrișor restul lumii facă borșul de putină vii sa mi-o faci tu? vin, ii raspund la fel de alb lânga oala cu ciorbă îmi scriu poeziile nu știi? știi menajera perfectă de versuri timpului meu dar bine, omule, înțeleg să fac dragoste între fraze desfăcute indecent între strofe ca și cum între-le dintre ele sunt deschisă și gem și tu tu mereu la masa dintre noi taci taci blândețe taci ca sarea iubește-ma o dată măcar o singura dată acum atât o spun privindu-ți trupul de cuvinte când mă pătrunde încă o dată încă o dată încă o dată ah ahhh parca am vorbit da am vorbit de lumile astea două am tot vorbit la fiecare împreunare de-a lor fir-ar ele de lumi parcă m-ar rupe-n tot atâtea părți cu tine nu știu nu știu nu știu nu știu nimic nu știu nu știu mă rupi ca pâinea aceea fierbinte pe care nici cuțitul n-o taie curat te rog strânge tu masa vezi mai e pe-acolo scris un cântec nu uita împarte-l și pe el doar pentru el am venit, nu-i așa împarte-l în două una pentru acum alta pentru când voi fi fost plecată și între ele “Crazy little thing called love This thing called love I just can't handle it This thing called love I must get round to it I ain't ready Crazy little thing called love” sunt firimiturile după ce m-am invechit
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate