agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-16 | | Înscris în bibliotecă de Bejliu Anne-Marie
Nefericit cel ce zadarnic iubit să fie tot așteaptă;
Mai neferice cînd, de golul din suflet, a iubi nu poți; Dar mai nefericit pe lume acela-mi pare dintre toți Ce nu iubește, căci nu poate uita că a iubit odată. Cînd ochi ce-ndeamnă ori vreo frunte nesfiitoare o să vadă, Amăgitoarea voluptate i-or otrăvi-o amintiri; Iar dacă grația, virtutea au să trezească-n el simțiri, Cu veșted suflet, la picioare el îngerului n-o să-i cadă. Cînd semenii disprețuindu-și, cînd acuzîndu-se pe sine, De-o pămînteană nu se-atinge, fuge de cele ce-i par zîne. Privind spre una și spre alta, nădejdea-n el nu mai veghează: Inima lui parcă-i un templu străvechi ce cade în ruine, Pe care vifore și veacuri l-au pustiit și stă să cază, În care nu vrea sî stea zeul, și-n care omul nu cutează.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate