Ehei, se duc și nu mai vin din trecut
Cum se întorceau de la război frații aleși,
În oricare zi e noapte și nu am înțeles

De ce cad frunzele de ce e toamnă
Și mai ales de ce pleci.

Ehei, aici e o boală pe care nici eu, și nici voi,
Nu am înțeles, e boala de tați de frați de nepoți
Cu copii și neveste pe care o duci cît poți.

Cînd nu mai poți mori
Și ei trăiesc din amintirea ta.