Te iubesc...
și egoismul meu te vrea doar pentru el...
aș vrea ca numai eu să mângâi
părul tău negru, mătăsos...
aș vrea ca numai eu să îți sărut
frunzișul verde al ochilor tăi...
aș vrea să fii al meu și numai al meu...
iubesc cu egoismul primei iubiri,
iubesc nebun în anii tinereții mele...
iubesc frumusețea sufletului tău,
dulceața și căldura buzelor tale...
iubesc ca o floare
auriile raze de soare...
iubesc ca pământul
fragila picătură de ploaie...
iubesc ca pasărea
pădurea libertății mele...
Iubesc iubirea ce se naște
și visele ce ne apropie...
Iubesc asfaltul pe care-l străbați,
apa pe care sărutând-o o bei,
soarele ce cald te mângâie,
ploaia care te îmbrățișează,
oglinda care te privește...
Visez că alerg printre flori
și floarea cea mai dragă mă cheamă...
Visez că alerg prin păduri
și crengile ce-mi mângâie fața
visez că sunt mâinile tale...
Visez că alerg printre lacrimi,
lacrimi albastre de cer,
iar ploaia ce mă îmbrățișează
și curge-n bălaiul meu păr
visez că e lacrima ta
duioasă și verde și caldă...