agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2609 .



(pro)verb
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [koga ion ]

2006-02-11  |     | 



pe blatul mesei dâre de imperii – o hartă
de vin prelins pe pahar
uscat de vântul care bate la timp
neatent
am răsturnat solnița
- e rău de ceartă!
zise cerșetorul înalt poate zeu din olimp
zdrențăros însă ca un om de pomană

- te urmăresc de la o vreme
(ce să-ți cer?)
sunt corcodușii de la gard
mai înstăriți ca tine
am zis că haina ta mi-e potrivită
(poate)
dar văd în buzunarul de la piept
un vierme care crește
roade

stai prăbușit aici printre hârțoage
și-ți pare viața că ți-o treci cu bucurie
de câte ori s-apropie de tine cineva
te strângi ca un arici
dresat să scrie
mai mult de-atât te înroșești și scuipi
ca o jivină încolțită cu țepușe de nimic
și pari ursuz plictisitor și mic
ai vrea alături nimeni să nu-ți fie

nici nu-ți dai seama uneori adormi
cuvintele-ți rămân neterminate
și (ciudat pentru-un atare somn)
când te trezești
aceleași lucruri mai departe
le spui de parcă nu ai fi dormit

nefericitule – răspund – vezi-ți de drum
dă-mi pace
nu mi-e bine

- în multe seri eu înțeleg
nu-s pricopsit asta e drept
dar sunt mai viu ca tine
puteam să fur să fiu un domn
să am podoabe straie
dar mie-mi sunt îndeajuns
plimbările prin ploaie
și unii-s răi sau n-au nici ei
dar mai găsesc o poartă
pe care s-a cărat destul
ce-i pentru mine-așteaptă
mă duc acasă am copii
le simt în nări parfumul
și-n clipa ceea înțeleg:
ca mine nu-i nici unul!

pe dată tac
încremenesc un veac într-o secundă
cine-ar putea acestuia
de Artă să-i răspundă
din cei ca ei ne naștem noi
rătăcitori prin lume
din ei și printre ei purtăm
amăgitorul nume
dar totuși îmi aduc aminte
de-o vorbă de la țară
și înțeleg că el fiind viu
tot lui e dat să moară

sar în picioare îl privesc
în ochii lui de pară
și-i spun încet pe înțeles
cuvintele să-l doară:

„cine doarme toată noaptea
nu-i păcat dacă-l ia moartea!”

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!