picurate într-un rubiniu cărnos
buzele i se adună din sărut
roșu aprins cu petale fine
și se udă în esența amăgirii

cu părul strâns din păduri argintii
se lasă vrajă nopților
așteptând îmbrățișări
din tăcerile unei umbre

trupul i se întregește din fructe
în roua dimineților târzii
în care te pierzi
așteptând să îți asculte atingerile
despărțite de un sărut

ochii încep din rădăcinile nașterii
și se termină în necunoscutul ființei

femeie

timpul o învață de la Adam
noi
din despărțiri