agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-02-25 | |
poezia mă îndestulează ca pe un cerșetor palmele sale
m-ați văzut orișiunde prins cu limba în uși la depou în tramvaie în trolee metrou chiar și-n lifturi de inox uși de dric sau cavou întotdeauna caut un capăt de linie de drum în-cer-cu-ET îmi târâi pe pământ rădăcinile solare întocmai puilor-sepie din raza-mamă fugiți Myself! lasă ipostazele! de ce nu spui cinstit muritorilor că ești o haimana de foc căreia nu-i mai ajung jucăriile inimii că duci mâna la gură din plictiseală nu pentru a-ți potrivi ritmul ghiocului de fildeș în care zarurile intră la apă cu tot cu porți în casă cu tot cu punct (sau unu) la doi e întuneric la trei e jumătate în țara mea nopțile nu au mai mult de zece etaje paznicii dorm toți în scaune cu rotile visează lozinci pe care nevestele croitorese ariadne postmoderniste i-au mințit că au scris (citez): liberte de l'angaje piciorul stâng e blatist piciorul drept e polițist mă urmăresc eu pe mine mă m – deci exist ca un controlor pe transportul în comun ca un compostor sau ca tariful redus lipit cu pap de perete sau de geamul îmbâcsit de muște al ruginitei case de bilete nu știu încotro merg de aceea în spatele meu s-a format (de oameni?) o coadă de rușine îmi ridic pantalonii scurți până la omoplați până la ceafă sunt îngrijorat pentru sănătatea cozii mele dacă s-ar întâmpla să vadă acești homobipezi care nici măcar nu sunt înalți nu mă bagă nimeni în seamă importanți sunt bocancii: au de gând să mi-i întindă până la genunchi dacă se poate până la brâu între timp s-au deschis bordeluri și cocainării în rai e liber la desfrâu ce chef nebun mi s-a făcut de o fecioară soarele pe o nară luna pe o nară mările pe o nară munții pe o nară chiar sunt curios cine va muri ultimul astă seară pofta-n cui! sas! vax! canci! am pe cap singurii mei pantaloni scurți în jurul brâului ponosita pereche de bocanci și – ce nasol! – la vamă ținuta e obligatorie aleg varianta: fluier niznai ca un colecționar de copite de cai cine iubește și lasă țara să-i fie pedeapsă târâișul transfugului pitulușul plugului să nu moară până când nu i se-ntoarnă-n pământ aici m-au luat de turul pantalonilor m-au dus mai sus de steaua mea care-a apus the end music & screenplay & directed Myself
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate