Simt...
Ceva în mine urlă!
Dar nu pot să vorbesc.
Absolut nimic nu pot să rostesc.

Copleșită de trăiri,
Mută stau și tot admir...
Prea fierbinte e în jur,
Si totuși cu plăcere-ndur
Fiecare strop de foc
Ce mi se revarsă-n suflet...

Ochii-mi fug însetați
După munți îndepărtați,
E prea multă frumusețe
S-o cuprind dintr-o privire...

Impietrit e totu’ acum,
O tăcere de mormânt,
Superbă nemișcare colectivă,
Urmată de-o secundă... explozivă!

Toate astea într-un timp atât de scurt,
Trăiești puțin și irosești enorm de mult...