Uneori cerul


uneori cerul își deschide peste noi,
de sub falduri opaline ce-l învelesc în somn,
priviri divine
și în rotundul lor se topesc formele frînte
născute din foșnirea de cenușă a apelor.

sub zalele orelor
ne ațintește fără scăpare albul ochi de ceas
iar șansa curcubeului încovoiat din cînd în cînd
peste lume
doar păsările o-nțeleg;
uneori le văd topindu-și în roua razelor
zborul...