dintr-o dată nu te mai auzeai
atât de tare
atât de tare
parcă nu te-ai fi auzit demult

apoi am băut vin apoi
s-a lăsat noaptea



căutai lingurița de argint o tot căutai
da e un concept nu o linguriță nicicând lingurița nu e linguriță
e rama unei voluptăți
neliniște
alint
și uneori singurătate

nu împacheta
îți văd dinții
scrâșnesc alb
oasele lucioase
umple-ți mâinile ia extazul tristețea minunile ia-ți poezia
e singurul document absolut
valabil
lasă câinele liber fereștile
vraiște
și pleacă de aici
într-o rochie
asta ești

încă îți mai aud sângele de femeie
ți-a rămas părul ca o pudră peste
aerul
zgribulit
voiam să plângi să plângi
ca niciodată

te apuca râsul




photo by alice