deodată
lucrurile s-au vărsat în afară!
peste lampa cu ochiul scos a trecut
Duhul Sfânt în chip de bâtlan


deci pieptului meu
i s-au prezis coaste
și în cinstea lor am ieșit
la prășit pe tarlaua ficatului

când
din burțile toamnei țâșni
cucuveaua cu măseaua în cioc
pe deasupra dulapurilor