Vezi tu strălucitorul soare
Cum se ascunde printre nori ?
Și totuși raza care moare
Ne-a mângâiat de-atâtea ori !

Același disc ce ne gonește
Cât ține vara sub umbrar,
În cruda iarnă ne-amăgește
Și dinți de ghiață îi răsar.

Și totuși, unu-i sfântul soare
Și noi toți îl idolizăm,
Deși, când iarna dinți i-apare
Sub raza lui noi înghețăm.

La fel și tu, când mi-ești aproape
Ca mândrul soare strălucești !
Dar eu te port mereu sub pleoape
Chiar și când tu mă amăgești.

La fel de dragă-mi ești într-una
Și când ești bună, și când rea,
Căci strălucești întotdeauna
Ca sfântul soare-n viața mea.