agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-22 | |
Eu sunt virusul de pe asteroid,
prietenul care nu iartă ! Transmit în direct pe lungimea de undă a veșniciei din saloanele gloriei de sîmbătă seara unde corifei obezi de carton pasc nituiți între sînii silențioaselor femei-limuzină. Pentru mine nu există opreliște. Îmi permit să iubesc fățiș chiar și mireasa strict interzisă a omului de fîn, simțindu-mă-n largul meu pe maidanele bîntuite de precepte morale. Știu că împotriva mea nu există vaccin, ghilotină, glonț, cameră de gazare, împotriva mea exist doar eu înhămat la osia firavă a stelelor și imaginea imperfectă a lumii pe care o port de cincizeci de ani în spinare. Visam cîndva că într-o zi pasărea va bate pe creste monedă cu efigia-mi princiară pentru vămile lunii martie. Pe-atunci eram duminica tuturor, minunea blondă a sindicatului întocmind dări de seamă pe aripi de fluture și mă obișnuisem cu ideea că sunt jertfit în numele unui adevăr niciodată spus în întregime. Am început escaladarea cu sentimentul bizar că plonjez în pîntecul unui astru. Corabie zdrobită de propria-i măreție, îmi îndemnam sufletul și carnea țintuită pe rug, prăvălind în orbite pustii sămînța luminii pentru oamenii aceia mărunți încă rîcîind pe toba spartă a timpului. Așa am traversat prin smîrcuri anii cei mai frumoși hărăziți să-mi fie probă a puterii, aspră și neînțeleasă pedeapsă. Pe dinaintea peretelui meu abrupt istoria trece gravă răsfoind catalogul. Cei promovați accidental în lumină învață acum,în cădere liberă, lecția dificilă a revoluției. Urcă-mă! își strecoară piatra glasul geros prin palmele-mi devenite ramuri, urcă-mă! poruncește aerul de cremene al zorilor prin care fulgeră o lebădă, prin care tocmai se preschimbă în rug cel care pierde mereu, neînvinsul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate