agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 990 .



Încă o noapte departe de îngeri
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ciprilisticus ]

2007-11-03  |     | 




Se-afundă orașul În smoala lugubră
De-a nopții culoare,când teama se naște,
Se-ascund și dorințele acolo în umbră,
In vis ... in prezent doar moartea le paște.
În negru se-mbracă degrabă copacii
Ca palide ființe - decor pe o scenă,
În iarba înaltă-adormiră gândacii,
Cu roua sclipind si fiindu-le pernă.
Și zboara fantasme - aburi urcând
Căci ploaia tot cade în trupuri lichide,
A pașilor urme pe-asfalt lunecând
Dispar în neant, devin insipide...
Și-o pasăre-n noapte își cântă durerea,
Cu glasu-i strident de ființă pierduta;
E ultimu-i suflu, o-nghite tăcerea
Și gandul o face pe loc nevăzută.
Pe marginea străzii păzindu-și coroana,
De-a vântului gemete reci, necurmate,
Bătrânul castan își mângâie rana
Căci visele-i zac pe-asfalt răsfirate...
Ce pete de galben , și palide frunze
Acoperă totul, nuanța-o deschide,
Adâncuri de negru - lumini nepătrunse,
Căci luna paloarea pe boltă și-o vinde.
Ascultă cum șade un nor lângă stele,
Privește înapoi departe sunt toate
Se duc și secundele, pleacă și ele,
Când ceasul le cheamă in-a morții cetate.
Și ochii-mi coboară de somn și durere
Aș vrea să-i închid, să vină iar îngeri,
În vise să zbor cu ei printre stele,
Dar nu mai am vise, de-atâtea înfrangeri;
Sunt lupte pierdute în noptiile lungi,
Cu demoni, strigoi, în vagi simțăminte
De teamă, uitare - nu poți să-i alungi;
Căci nu mai e nimeni să- ți spună cuvinte.
Sunt numai pereții pictați de-ntuneric,
Și suflul din piept ce-mi zice: Sunt viu...
Și șoaptele spuse de vântul isteric,
Trăiesc și respir, dar nici nu mai știu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!