Rotund îmi scria cu stiloul
gânduri sincere și necurate:
(așa le numea)
singură nu pot să merg,
singură nu pot să mint,
singură nu pot să mă ascund-
deci mi-e frică de tine

și să știi că cele mai frumoase
poezii nici nu pot să le despart
de persoana ta,
atât de mult îți aparțin...
sunt copiii tăi!

de un timp
doare atît de tare existența mea
că singura cale de ieșire
ar fi coma veșnică
își încheie scrisoarea și semnă
te rog