|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
prea mult alb învie
poezie [ ]
luna era un copac mare și plin de zăpadă
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de ștefan ciobanu [alexander ]
2008-01-11
| |
noaptea venise
ca un miros de portocală
sângele schia prin carne
și
ajungea
aburind
în trupurile noastre din altă viață
urmele
stăteau în zăpadă
ca niște zaruri
nu ne uitam
acolo unde apuneau lătraturile crengilor
nici acolo unde
ar fi început să ningă
***
undeva
existau și oameni
tocmai buni de puși în glastră
 |
|
|
|
