agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-02-02 | |
Imbraca’te in doliu oras al iubirii eterne
Mi’a fost mai mult decat un unchi Mi’a fost aproape ca un parinte Si mi’l aduc foarte bine aminte Lucrurile frumoase ce ne legau inainte Totul s’a schimbat dintr’o data Cand am aflat aceea veste zbuciumata Veste ca tata rosi numai era Innegrea toata suflarea din inima mea Acea zi era una cu soare Si nu una in care un om moare Razele soarelui erau inlacrimate Iar trandafirii de culori insangerate Toata lumea plangea si blestema Dar eu nu intelegeam ceeace ce se intampla Toate privirile erau indreptate spre un singur loc Unde nici capu’mi nu aveam curaj sa’l intorc Ceva groaznic se intampla Ce era Doamne c era ???? Imi era frica de ce voi vedea Imi era frica ca nu voi rezista Dar am intrat si l’am vazut Statea intins pe un sumbru ashternut De ce nu imi spune ce faci nepoate ? Macar un cuvant printre soapte Tatal meu parca era un leu turbat O bestie ceva de necontrolat Si se izbea cu pumnii urland Din secunda in secunda gafand Tineam de el cu toata puterea mea Dar nu era de ajuns…mai trebuia Opreshte’te tata opreshte’te Incearca ceva …miluieshte’te Drumul ce il ducea la casa parinteasca Era drumul de care nu putea sa se lipseasca Intotdeauna se ducea sa isi vada a sa mama Care abia ashtepta sa il vada Dar aceasta revedere Nu aducea decat durere Tu femeie!!!copilul mort poti sa il porti??? Cum ?cum ?poti asa ceva sa suportzi Stau cu ochii’n lacrimatzi sper cer Si strig de ce Doamne de ce ??? L’ai luat departe..prea departe Si ne’ai lasat cu sufletele zbuciumate Raspunde parinte ceresc raspunde Si nu incerca a te ascunde Caci te voi gasii oriunde… Si te voi intreba oare cand si unde ? Il pot vedea pe unchiu Rozel Sa beau un pahar de vin cu el Si sa vorbim ca de la copil la parinte Sa ma sfatuiasca cum facea inainte De ce sta in pamant negru si rece ? Cine l’a facut sa plece ? Oare diavolu a fost? Care i’a spus ca viata nu are rost? Adu Doamne bestia in fatza mea Sa mananc carne din ea Sa’l izbesc cu toata puterea Sa vada ceeace inseamna durerea Iar cand nu voi mai sufla…am sa mor Lasandu’i pe cei dragi in suspinat si dor Si voi face parte din oastea ingereasca Voi fi soldatul ce ucide oastea diavoleasca Stateam in cada si plangeam Oftam..oftam si iar oftam De ce ? a plecat din lumea oamenilor Nevandu’shi ficele la casa lor Acest lucru numai el il shtie Iar daca alegerea asa a fost sa fie. Tata Rosi …tine minte ceva Noi niciodata nu te vom uita
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate