Stelele, noduri desfrânate de lumină:
cu cinci, cu șase colțuri
împung noaptea feerică
Dintre inimile noastre
Unde ninge cu regrete.

Noaptea e pasta mea de pix
Ce n-o mai pot pune pe hârtie.
Și cu papuci încâlciți în pedalele nimicului
Nu mai pot ajunge la tine.

Trântind o șansă de culoare printre vise
Desprind culmi neurcate, idoli neatinși
Toate par trucate, aruncate, spintecate
Toate mă latră pe mine când nu știu
Cum să mai ajung la tine…