din spatele orașului locomotivă
amintirile tușesc câte un bloc
copii de cărămidă se îngrămădesc
să-l coloreze
fiecare are o culoare ca un nume
se ridica în ziduri
fără viață
și păzesc nimicul din noi

în palmele peronului ne imaginăm
cum se culcă girafe de fier
în poarta visului cu aromă de trecut
hai
să construim o ciupercă
roșie fără amănunte
și umbre
un alt început