pe strada ca un fildeș în botul de imaș
printre cascade albe cu solzii sclipitori
ce-s farurile grele de cețuri și ninsori
ascunde-ne-om departe până te-aș

avea în colțul gurii cuibar de vrăbii ori
cu degete din mierea prelinsă nărăvaș
mi-ai înveli în buze iluzii de răvaș
sau pașii-ți de scriind încântători

solfegii rătăcite în mlaștină stradal
pluti-vor peste mediul ambiant
ca dungile de zebră trasate pe un val
de iarbă legănată en avant

când pe borduri de zoaie cu suflul inegal
orașul moare ca un elefant