zvonurile spărgeau castele în spania și construiau poduri în deșert

îți continuai drumul
acel drum care pas cu pas se întrupa
din acolo din lut din pași
se făcea drum alt drum care se întrupa
sub pașii altui drum
chip ros de striațiile degetelor ciupite de nisip

se întrupa cu trup de obială amestecată cu sudoare cu sânge
fiecare pas își căuta modelul pierdut uneori
pe un câmp bătut de frumusețea crizantemelor

te sugerai urmei aceleia
lăsate pe urmă de drum cândva
călătoria ta se îndrepta spre bocancul
cu urma tălpii în el
țesătura
cu urma pergamentului nescris vreodată om
metalul gânditor
cu urme de cenușiu alb înțelept

pașii celui de-al treilea al zecelea al câtelea drum
plângeau
regăsirea urmelor chipului
chipurilor mereu în trecere

te întregești reintri în standardul profilactic al primului pas spre 0