e-o primăvară teleleu cu flori peste LaTriNe
când manechine roz-bombon beau ceaiuri în vitrine

stau ghemuit conjug genunchi într-un caiet de școală
prin mine timpul A TreCuT cu zurgălăi de boală

din două verbe cu picior rezultă o beție
sau amânări de vorbitor în Limba PușcăRie

și îmbrâncit târât de val prin cârciumi și tramvaie
subiectul Fii BărbAtă! simt aievea cum se-nmoaie

cei răstigniți pe bănci pe mese trăiesc fără bilet
un licean cu chef de glumă a scris pe ei CloseEt

vin porumbeii cu inel de duh sau de stăpân
să-și lase găinațul moale pe AdeVărul SpâN

în nume Tatà poate hAm sau poate cOtCoDaC
și dacă sunt certați cu legea de dragoste sÃ-i fAk

pe ne_ologi douămiiști și alte lifte dE cuRent
ce țin aprins un bec în gură când moara vântură talent

de-aceea stau cum mă vedeți ciupercă-ntr-un picior
și scot pe gură versuri reci ca un VentiLaTor














[lui marțian alexandru și lui gabriel tudorie, de ziua lui NiChitA]