În spate port o carapace
care-o târăsc cu trupul
prin colții nemiloși ai anotimpurilor
numai o singură dată în viață
soarele îmi va surâde în cavitatea toracică
atunci mă întorc cu fața spre el
și-mi aștept clipa
ca o altă carapace
străină inimii mele
să-mi formeze
rotundul.