Un dor nebun mă apasă.
Mă cheamă pământul străbun.
Mi-e dor de mama, de tata.
Ce multe am să le spun!

Cândva voi veni, să rămân.
Voi fi cu voi pe vecie.
Aveți răbdare cu mine.
Vreau, urmașii, să știe.

Când toate vor fi cum vreau eu,
Copilul vostru, cel mare,
Va veni,acolo, cu drag.
În rai va fi sărbătoare.

9.04.2008. Alex Vâlcu