am ajuns să mă înjure toți proștii
pe mine
care am băut cu ion c
plăteam numai eu
că el era pensinar de boală și
cumpăra ciment pentru "cartea de beton"
pe care o avea în capul în care
primise un pumn de la george l
la caransebeș la un festival nichita stănescu
și de atunci parcă umbla cu meningea
desprinsă care-l ajuta la compus poezii
spunea el și nimeni nu-l credea

miruna schimbă caiet studențesc a4
cu audi același model
a găsit ea un moș cu care face schimbul
era îmbrăcată în minijupă și fardată
cu pumnul
iubise și ea un poet fracturist
care scria ca toți fracturiștii
texte de cacao cu kurt cobain și
alți drogați ratați când el nu avea
bani nici de-o bere
care aproape că o băgase în gips
și moșului i se făcuse milă de
picioarele ei lungi
să nu i se tocească până la gât
pe asfaltul trotuarelor
suflet bun tataie și cu cașcaval

veneam din lumea de hârtie
scriam pe deșeuri de copaci
stuf
cartoane reciclate
scriam cu indigou cu sfâșiere
și neliniște
scriam cu stanțe de plumb
de parcă scrisul meu putea salva
ceva ce se transforma în timpul nostru
în ochii noștri ieșiți din orbite
mirați de ce ni se întâmplă
adică nimic important neuman

păpușa de cârpă se îmbăta cu bere
ca văcarii ca gelu foamea
poetul fracturist care-și bătea iubita
în loc să se ducă la medic
la vrăjitoare să-l dezlege de farmece
să i se scoale și lui de-o poezie două
un manifest ceva acolo
să-l ia lumea în seamă să-l ia poliția
duba spitalul de nebuni
să-și completeze inventarul
că le lipsea un eminescu doi napoleoni
și-un elvis
aveau ei iisuși și marii magdalene destule
mai degerate mai ridate mai cu cămașa de forță
ruptă-n coate
da’ nu acceptau schimbul
îți dau doi cristoși și-o magdalenă
pe-un eminescu nu ținea
nimeni nu era de-acord să fie dislocat din lumea lui
de hârtie stuf deșeuri de copaci produse din clorofilă
trebuiau să caute pe internet pe site-uri
la cercul poeților dispăruți
din propria carne
din propriul buletin de identitate
și biletul de ieșire din spital

și atunci de ce să mă înjure ăștia
că nu le-am… doamne ferește… poezia lor
în fund sus jos între litere
pe mine care am băut cu mine și singur
în lumea mea pe hârtie care sugea cerneala
ca un bețiv cinzeaca de votcă săniuța căluțu
de ce?