Voi nu veti stii de mine mai nimic
Atata doar ca nu mai sunt chiar viu
Ca am plecat spre un taram pustiu
Pe undeva spre infinitul mic.

N-or fi prea multi la slujba-gropaciunii,
Cativa amici si-un preot corpolent
Ce va vorbi de mine, cel absent,
Cum c-am plecat sa-mi intalnesc strabunii.

Apoi veti merge-n grup la mine-acasa
Pahare veti goli in amintirea mea
Din cerul noptii va lipsi o stea
Si-un scaun va sta gol in cap de masa.

A doua zi ma veti uita cu totii,
Preocupati fiind de propriul trai
Iar eu voi fi in drum spre iad sau rai
Si-n cimitir m-or vizita doar hotii...