O privire – o speranță.
O iubire – o nuanță.
Un băiat – un cavaler.
Un bărbat – un prizonier.

Doi luceferi – două stele,
Două lumi – două mistere,
Una bună, alta rea,
Una lună, alta stea.

Ce miraje neștiute în inimă se ascund?
Ce idei nebănuite mintea noastră o pătrund?

Azi ești soare, bucurie,
Ești și rază și speranță,
Mâine însă nu se știe
Și pui totul în balanță.

Dragostea, e cer de stele
Ce cuprinde infinituri,
Dimineața însă, ele
Se transformă în zenituri.

Mulți iubim, puțini destul,
Toți murim, nimeni oricum.

Mulți gândesc, puțini creează,
Mulți trăiesc, puțini durează.

Fiecare pentru sine,
Fiecare cu ce-l doare,
Fiecare știe bine,
Fiecare, e...oricare.