am să-ți scriu mereu poeme de dragoste
de pildă, unul dintre ele poate începe așa:

în fiecare zi același regim, același aliment/ același geam pe care-l sparg adânc la aceeași oră/ un țesut cu proprietatea de a se regenera/ revenind la viață după fiecare întâlnire/ cu un înveliș nou/ ca o salamandră ce secretă o substanță protectoare/ care irită orice intrus/ da, așa ești tu, nu te mira/ o deschidere spre un loc întunecat/ pe care aștept de multă vreme să-l ating/ să simt cum trec prin el milimetric/ prin toate celulele în care stă încorsetat.

până când ai să-mi înapoiezi orașul
în care am fost odată
am să-ți dau toți șekelii
toate carele, toți caii
nu voi mai jefui nimic
din când în când
tu vei porni un război
împotriva mea
victoria ta
trupul meu, buzele mele