agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-30 | | nu te poți scălda de două ori în undele aceleași ape după ce au fost rostite aceste cuvinte și le-a auzit pentru întâia dată și-a înțărcat vârful limbii cu stânjeneala tăcerii și-a aruncat vinul cu gust de cocleală vreau să fiu zestrea a două femei vreau să înghit marmura de la intrare a spus pentru a-și încerca adevărata măsură a introducerii degetului în ubicuitatea tuturor contururilor agățate de ceea ce a fost de cea ce este și va fi niciodată în același timp și-au trecut așa multe unde peste palmele sale încremenite dorea să prindă momentul unic neștiind că toate sunt astfel dar tresărea de fiecare dată când trezea crisalidele prinse în cămăși cântărea fără grijă feluritele forme ale prafului și ale aburului convertindu-le în ceață nu contenea cu tânguirile suprapuse gusturilor de dimineață și-și strangula duios victoriile în eșecuri parfumate avea candoarea începutului urcușului îi spunea unghi de 90 de grade stigmatelor leacuri de frumusețe și-au trecut încă alte treceri în și spre și din și peste aramele lui ce sunete ar fi putut scoate semn al intangibilului singur și încurcându-și șirurile de vânători cu cele mângâieri de doi bani a redus dintr-o dată totul la întrebarea năucitoare dar ea ea cum va fi simultan doar aici doar acolo doar peste tot doar între doar fără doar ea și nu singuratica gură s-a deschis deja el era cuprins în febra gerului călător avea sub pleoape cenuși diferite și se credea unicul depozitar al focurilor așa și-a început a doua saga de trezire din reveriile ei și s-a văzut crizantemă subțire prinsă pe când fura ultima rază una dintre petale contrasta spuneau domnișoarele din avignon cu movul rimelului granitul dintre degetele mari și arătătoare se prelingea mereu încurcând lungimile de undă în sfârșit și el a realizat atunci când dintr-o coastă a început să-i curgă mirt el nu pe sine prin sinele lui ci aruncând poduri peste poduri spera târziul îl aducea întotdeauna la același punct nodal însă abandonarea a venit fără să asculte despărțirea dintre bulgării de lut și apă despărțirea si-a mutilat bucuriile iar o cascadă de sâni l-a acoperit cu hohotul era ea și din nou a spus ca ultimul făcător de psalmi doamne unde te duci tu unde te duci tu undă tu undă tu undă și s-a făcut drum printre drumuri unul din lut bătătorit altul din piatră colțuroasă altul din cremenea ei și a spus din nou cățărându-se printre întâmplări neidentificate și hulubării sunt pe acest mal nu știu dacă m-am mișcat în aceste secole valul a trecut pe tine cum să te creez unică alta mereu ca mine și fără de mine și apa i s-a scurs din nou printre granituri și i-a uns alte picioare și creanga de măceș și toată câmpia era ea și orizontul și amurgul și roua de pe maci norul vânăt undeva spre marginea oglinzii răsărea din când în când subțioara ei fluture clopotul din piață stârnea călcâiului umbrele nerepetate ale nucilor de toamnă peretele zbura cu pletele ei înspre pustiurile arabiei zdrobind gheața stratosferei nicio fatalitate nu-și încrustase varul pielii ei peste stropul al doilea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate