agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-10 | |
vom aprinde orașul copacii noaptea și visul
vom râde isteric la marginea noastră deasupra doar cerul acoperiș pentru vremuri mai bune până la moarte și înapoi un singur anotimp alb vom obosi într-un târziu și vom lua decizii cam așa: nu mai trăim pe datorie mai bine amanetat decât vândut cu totul cerem restul întotdeauna el rămâne restul cenușa praful pulberea fină a sentimentelor înjumătățite sfânta aură a mediocrității celorlalți sfânta lor aură care ne-a ajutat supraviețuirii dintr-un secol în altul dintr-o lumină în alta nici acolo nici aici rupți sfâșiați triști patetici desculți lătrând jalnic spre groapa noastră cea atât de comună sfârtecați de moarte purtați pe brațele ei firave urmăriți de ea până dincolo de viață urând-o din tot sufletul nostru de zei luminoși din tot sufletul nostru de oameni nesfârșiți iubind-o cu flacără înaltă când capătul drumului ni s-a ridicat în priviri iubind-o pentru că e a noastră și a familiei noastre pentru că ea ne-a adus aici și ea ne va urma ca un câine credincios până dincolo de limitele răbdării până dincolo de toate acestea nu mai strigăm e vocea pierdută de-acum și nu pornim în căutarea ei s-au surpat în interioarele noastre lumi am văzut lumina celor care ne-au iubit stinsă fără putința de a-i ajuta am privit înspre ei și am trecut mai departe am văzut ochii fratelui de sânge închiși pentru totdeauna și nu i-am stat la capătul drumului nu se va mai întoarce niciodată la noi nu îl vom mai aștepta fără putința de a-l ajuta am trecut mai departe nu-l vom mai aștepta de acum așteptarea e a lui ne întoarcem acasă înlăuntrul nostru ca melcii bătrâni vom sta ascunși în refugiul uriaș din inima noastră pe care nimeni și nimic nu o va mai putea ucide de-acum ......................................................................... decizii decizii decizii mâine le vom uita și o vom lua de la capăt căutând altele mai noi mai puțin înțelepte dar vom aprinde orașul copacii noaptea și visul cât să avem și noi puțină lumină pentru drumul spre ultimul și cel mai sigur refugiu ascultă poezia în lectura autoarei
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate