Asfaltul îmi fuge de sub picioare
purtându-mă spre expresii eminesciene.
Mă ridic, mă scutur
și încerc să scap de acest gând.
Secolul vitezei mă forțează să trăiesc în prezent,
să uit de boemia secolelor trecute.
Vânzător de metafore,
mă resemnez învățând inspirația prezentă.
Parcare goală, aștept muze,
blocuri gri aștept cuvinte,
planetă poluată aștept poezia.