agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-22 | |
Din rănile pământului tresare o mireasmă,
Pierdută ca un zvon pe scoarțele arborilor, Acolo unde dintre fagi, țâșnește-o căprioară, Sufletul meu se spovedește zărilor. Din lacul alb de spoleiala lunii, Aburii sufletului plutesc ca fecioare, Așteptând, tresărind zorii Cu acorduri bete de tainice vioare. Tăcerea se adapă din roșul zenit, Din eul meu sedus de-o adiere. Din spiritul de viscol înghețat, Cetatea albastră o clipă-mi mai cere. S-au adunat îngerii deasupra zării, Căutându-mi fereastra cerului deschis, Dar au găsit un fag în azurul porții Desfășurându-și frunzele de vis. A adormit și pustnicul sub stele Cu toiagul său cel ancestral Și pare, că barba-i ninsă de-asfințit, E spălată de valuri de coral. A mai rămas și-un pui de cerb, Adulmecând urme apuse, Părându-i că sub un morman de frunze Ar zace un corp inert.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate