peste două ape se întinde un pom de crăciun
oamenii sar de la un mal la altul

ce ai mă întreabă nimic spun e
doar seara de dinainte de margine
mă nasc
greu ca o corabie la asfințit
voi avea lucrări manuale

mâinile îmi vor fi pregătite de zbor cu tot cu degete
voi înhăța cerul
voi înveli cu el ochii tăi
din albastru în roșu
și înapoi

buzele treceri spre neființă ordonează mișcările ceas
tic-tac
numai erotice să nu fie
numai tandrețe

iar pieptul hm rămâne pentru mâine
femeile aduc nenorociri pe mare

corabia lor se
în
ea
că