se prelinge ceara unei lumânări sfârșite
peste poza din rama unui stup marcat
cu cercul imperfect al butoiului de dud
din polata ce-și trăiește ultima picătură
sub streașină

se usucă privirea desenului de pe fereastra afumată
de pipa bunicului ce s-a întors în vis
să aducă o găleată cu apă
pe lavița goală ce zace întinsă
copilăria la țară pe covorul de lână
roșu aprins

se joacă umbre și lumini pe arcul de alun
rămas fără săgeți în cuiul cel gros
din peretele păstrat pentru o icoană
cu rama tristă și zâmbet mustăcios
bunicul a…plecat
cer noros

se trezește o aducere aminte din perna brodată
de bunica cu ochi albaștri
la capătul patului pe cerga afumată rar
stă o lumânare ce s-a stins
doar mirosul a rămas în tabloul durat
al unei copilării de altă dat

un arc pe margine de pat.