Poetul suspina a plictiseală:
"Te-ai întristat, scumpă fecioară!
Cuvintele de miere-au dispărut
sărutul tandru s-a pierdut
reflexia oglinzii s-a-ntinat
dinții-s grei de la mușcat
și-articulat
cuvinte de amor
ce-ascund un dor,
comun și simplu și stricat
ca bucata din care-ai mușcat".
Sărmani netrebnici,
cei care vă-nvârtiți în pasiune,
prinși în ciorapi murdari și rupți,
gravând pe foi un nume,
iubirea nu-i a voastră-
nici gâtul dezmierdat pe seară
nici umerii goi sau gura mică
nici degetele fine ce se strâng sfios
în pumni duioși.