Imi aduc si-acum aminte
Cand stateam singur la geam
Contemplam natura moarta
Si la moarte cugetam

Cateodata simteam teama
Ca viata mi se va sfarsi
Si ma-ntrebam mereu in gand
Sa inteleg, voi reusi?

Dar ce sa inteleg cand totusi
Nu e nimic de inteles
Caci ne e dat sa vietuim
Ceea ce noi am ales

Pot doar experimenta
De vreau moartea sa citesc
Trebuie sa mor, sa vad
Sa ma-ntorc si sa vorbesc

Si odata-ntors din cripta
Voi inceta sa exist
Ca o stea de mult cazuta
Luminand un pamant trist

( februarie 2005 )