azi
frigiderul nostru drag
plutește pe stix ca pe un râu de sticksuri
cu un charon idiot cu microfon simultaneist
ce o fi fost în sufletul frigiderului
când i-a dat ultimii bănuți glaciari?

de acum
nu voi mai vedea ochiul său verde al înțelepciunii
pe vremuri auzeam cum făcea surfing pe mările invizibilului

ce ne vom face
fără gheața care să ne răcească
sufletele toride?

o! frigider trist
cum te-au ucis în somn
porumbeii nopții...

în sufletul nostru tronează acum
un frigider negru

(17 martie 2009/ora 9:55)


p.s.
între timp
a înviat frigiderul
salvat de mântuitorul freonului

ca pe un vechi prieten
îmi place să simt din nou parantezele sale de gheață
ochiul său verde alunecatul pe valuri

iată
nu mai mușcăm din plăcinta îndoielii

(18 martie 2009/ora 10:04)