agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-19 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
Patru sori de abur alb se desfăceau pe cerul nopții,
brațele mi-erau atrase către ei. Tu stăteai pe-un bulgăr mare de zăpadă verde, pletele ți-erau atrase către ei. Cerul era negru, fără aștri, numai sorii cei de abur alb, se desfăceau în șuvițe sclipitor de albe, spiralate, peste negrul nopții, surd, se desfăceau. Tu stăteai pe-un bulgăr de zăpadă verde, coama ta se resfira bătând în sus și pe cerul negru ca o ceață, neagră era coama ta în sus. Eu stăteam cu brațele atrase, ridicate, ca și cum m-aș atârna de un stejar tăcut, cu o ramură plecată, neagră peste mine, către patru mari vârtejuri, într-un cer tăcut. Aer negru și zăpadă verde Patru sori de aur, surd se desfăceau pe cer, ora taciturnă ne ținea-mpietriți alături și pe jumătate smulși spre cer. * din volumul Roșu vertical, 1967
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate