La izvoare

La izvoarele cu ape
Vii ca limba strămoșească,
Cerbii vin să se adape,
Porcii... să se bălăcească!

Pe tulpina unui arbore genealogic

Ascultă-mă, mic ram,
De printre ramuri:
Să ții întâi la neam,
Apoi la neamuri!

Firea cozii de topor

"Toporul a sărit din coadă."
Se zice nu întâmplător,
Căci nicăieri și niciodată
Nu sare... coada din topor.

Unui melc

Că te-am primit, regret, vecine-
Îmi stai pe-ospețe de-o vecie.
Nu-i oaspete acel ce-ți vine
Cu tot cu... casă-n ospeție!

* * *

Cain, fratele peltic,
I-a tăiat limba un pic
Și acuma, pe meleag,
E și Abel cepeleag!

Omul
după Pascal

Omu-i trestie gânditoare,
Unic pe întreg Pământul,
De aceea, nu arare,
Cugetă... cum bate vântul!

Același

Cu tutunul, impostorul
Ne-a intoxicat poporul;
Crimă extraordinară!-
Un popor... pentru-o țigară.

Logică istorică

Ca o glorioasă gardă,
De care n-avu Sodoma,
Gâștele salvat-au Roma
Pentru Nero...
(Ca s-o ardă!)

Stâlpii țării

Jos cu mulții stâlpi ai țării,
Orișicât ar fi de nanți!
Þara are azi nevoie
Nu de stâlpi, ci de... atlanți!

Peisaj de iarnă

Pe gheața subțire un ins pescuiește,
În van consumându-și răbdarea și harul-
Pescarul așteaptă să-i cadă vreun pește,
Iar peștele-așteaptă să-i cadă pescarul...