varna pe uliță gânduri nisipoase fractali o emoție se repetă mereu incapabilă de hrube cinematografice
de-acum norii nu mai stau grămadă peste noi ca luptătorii de sumo
sunt turnuri ele emit foarte multă liniște pașii se duc ca un parfum vaca al treilea soare se agită în spatele blocurilor ca de șvaițer
sunt multe cuvinte explodate pe jos multe curcubee înghițite de aerul păsărilor

varna pe uliță partea de est a căpătat un munte în plus pădurile litorale pline de melci albaștri senatoriali
și jos timpul care mai încearcă să otrăvească marea nu mai e decât un pas dar nu poate face acel pas
dacă arunci un om roșu în această gaură mare el ajunge pe acoperișul vreunei catedrale italiene
unde ceața nu-și mai cântărește colții

haina pământului sticlă grea culoare dusă la developat și odată cu ea memoria
libelulele rare fumând liniștite soarele hexagonal în grădinile indiferenței
din toată lâna aceștior oi purpurii să faci o ploaie cu gust de portocale din polynezia
zgomot adăpost gloanțe portocalii și tot atâtea zâmbete ruginite

dintr-un copac iese un copil cu picioare foarte lungi îmi arată limba sa linsă de curcubee îi spun doar să ai grijă să nu te mănânce ierburile alea din spatele tău la noapte



23 aprilie 2009
ora 15:50