agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-07 | | Înscris în bibliotecă de Marius Surleac
Vântul plânge în hornuri cu toată deznădejdea unui orfelinat
Vino lângă mine ca o luntre în tufiș Așterne-ți vorbele ca paturile albe în infirmerie Că acolo poți plânge nesupărat, că miroase a gutui și a brad. Spune-mi de țări depărtate De oameni curioși De insula cu papagali Sufletul meu e vesel și mirat Ca un prieten ce s-a întors de la spital. În glasul tău sunt femei bătrâne și bune Brațul tău mi-aleargă în sân ca un pârâu Îmi plac animalele domestice În menajeria sufletului tău. Pe pod un om e aplecat, fluieră în apă fără gânduri La noi e cald și bucurie ca și când se nasc la stână mieii Povestea ta adoarme ca un copil legănând un elefant de lână La noi e liniște ca și când se-adapă caii la fântână. Trec în șiruri lungi pe stradă fete de pensionat Și în fiece privire-i câte-o casă părintească Cu mese bune cu surori mai mici Cu ghiveciuri de flori la fereastră. Trece frigul pe coridoare când înserează Ca un șarpe foarte lung târâdu-și coada pe lespezi Lacul e cusut cu ață Înecații ies la suprafață - rațele se depărtează. La vecini, părintele-și sărută fata, indiferent. Îi face morală de despărțire Balta s-a închis ca în urma unei fete porțile la mănăstire Gâlgâitul sinucisei a speriat – broaștele au încetat un moment. Mă duc să mă întâlnesc cu un poet trist și fără talent.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate